Este partea fetală care intră prima în raport cu strâmtoarea superioară a bazinului matern. Poate fi de 3 feluri:

Prezentația cefalică
În această situație, fătul se prezintă la strâmtoarea superioară cu extremitatea cefalică.

În funcție de gradul de flectare a craniului, deosebim:

• prezentație craniană flectată (cea mai des întâlnită );
• prezentația bregmatică: craniul este în atitudine intermediară;
• prezentație frontală: craniul este în deflexie moderată, uneori incompatibilă cu nașterea;
• prezentația facială: craniul este complet deflectat, occiputul atingând spatele fetal;

Prezentațiile deflectate (frontală, bregmatică și facială) sunt considerate prezentării distocice iar, în aceste situații, nașterea este dificilă sau imposibilă.

Prezentația pelvină
Fătul se prezintă cu pelvisul la strâmtoarea superioară a bazinului matern, craniul fetal fiind la nivelul fundului uterin.

Prezentația pelvină poate fi:

• completă – fătul prezintă la strâmtoarea superioară fesele alături de plante; fătul stă ,,turcește”;
• decompletă sau incompletă care poate fi de trei feluri:
  – modul feselor – membrele superioare stau în atelă;
  – modul genunchilor – apar genunchii la strâmtoarea superioară;
  – modul picioarelor – apar ambele picioare sau unul singur.

Prezentația humerală
În această situație, fătul prezintă umărul la strâmtoarea superioară.

În ceea ce privește raportul prezentației fetale cu strâmtoarea superioară distingem:

• prezentație mobilă – prezentația nu a luat contact cu strâmtoarea superioară;
• prezentație aplicată – prezentația este mobilizabilă în raport cu strâmtoarea superioară;
• prezentația fixată – marea circumferință a prezentației a trecut de strâmtoarea superioară;
• prezentația coborâtă – prezentația a pătruns în excavația pelvină;

Poziția este raportul dintre un punct fix de la nivelul prezentației și reperele strâmtorii superioare.

Punctul fix depinde de felul prezentației și poate fi:

• occiputul în prezentația craniană;
• mentonul în prezentația facială;
• nasul în prezentația frontală;
  fântânela bregmatică în prezentația bregmatică;
• sacrul în prezentația pelvină.

Variațiile de poziție în funcției de prezentație pot fi:

1. În prezentația craniană:
   – occipito-iliacă-stângă-anterioară (OISA);
   – occipito-iliacă-dreaptă-posterioară (OIDP);
   – occipito-pubiană (OP);
   – occipito-sacrată (OS);
2.  În prezentație transveră:
   – occipito-iliacă-dreaptă-transversă ( OIDT);
   – occipito-iliacă-stângă-transversă (OIST).
3. În prezentație pelvină:

– sacro-iliacă-stângă-anterioară (SISA);
– sacro-iliacă-stângă-posterioară (SISP).